Intro
Am o veste pentru tine.
Ce faci mai departe azi nu e în controlul tău.
Sau, ca să fim exacţi, nu prea mai e (dar a fost până acum vreo săptămână).
Nu, nu vorbesc despre predestinare, nici despre îndelunga dezbatere privind iluzia liberului arbitru (free will).
Astăzi îţi scriu despre cum să îţi formezi obiceiuri:
de ce obiceiurile contribuie la o viaţă mai intenţională
3 tehnici & apps care să te ajute în formarea & menţinerea lor
❓ De ce contează obiceiurile
Ce credem
Priveşte în urmă la cum a decurs ultima săptămână pentru tine. Dacă ai face o listă cu toate acţiunile tale, pe câte crezi că le-ai ales conştient?
Dar dacă faci zoom in la nivelul unei zile, apoi la nivelul unei ore, şi îţi pui aceeaşi întrebare?
Ne place să credem că noi ne alegem fiecare acţiune, ea fiind rezultatul unui proces decizional intelectiv, neafectat de instinct.
Cum e de fapt
În realitate, ~45% din acţiunile pe care le întreprindem zilnic sunt doar obiceiuri profund impregnate în reţelele noastre neuronale.
Ele se declanşează contextual eg, în funcţie de ora din zi, locul în care te afli, sau oamenii care te înconjoară.
🎯 Formulează un obiectiv ridicol de simplu
Teoria
Primul pas e să îţi setezi un obiectiv care este:
ridicol de simplu de îndeplinit (atât de simplu de bifat încât să nu simți că e un compromis)
orientat spre acţiune (să fac x), nu spre abţinere (să nu fac y) - 🎙️ Huberman Lab x Dr. Maya Shankar
Dacă obiectivul pe care ți-l alegi e (deocamdată) prea ambițios, asta îți va genera gânduri de tipul totul-sau-nimic (ori fac sală azi, ori am timp de ieșit în oraș / făcut curăţenie, etc.).
Practica
Eg, pentru sport:
Alege un prim obiectiv → antrenament la sală timp de 30 minute
Ai gânduri de tipul totul-sau-nimic? Micşorează obiectivul → bicicletă eliptică 15 minute
Încă ai gândurile? Micşorează obiectivul → 10 flotări acasă
Concluzia
(Îți) vei zice, poate, că un efort aşa scăzut nu are impact major, că e degeaba.
Dar scopul tău în prima lună este să formezi obiceiul care îți va permite apoi să îți schimbi stilul de viață & identitatea.
Acum formezi obiceiul (cu efort scăzut) încât mai târziu să ai motivația naturală pentru efortul ridicat.
Bonus: după ce ai formulat obiectivul, trimite-l pe WhatsApp unui prieten. Simpla scriere a obiectivelor către persoane care te susţin îţi dublează probabilitatea de a le îndeplini.
📈 Măsoară evoluţia
Teoria
Actul de a nota reuşitele te va ajuta să:
faci progres (what gets measured, gets improved)
fii conştientă de acest progres (evitând capcana minţii care îţi spune e deja august şi n-am făcut nimic)
măsori câţiva metrici concreţi, precum rata de succes pe diferite perioade
Practica
Ia un calendar și pune un X mare pe ziua respectivă după ce ţi-ai îndeplinit acel obiectiv ridicol de simplu.
Poţi folosi şi apps în care să bifezi reuşita (care au avantajul că îţi calculează automat statistici):
Exemplul
Cei 3 metrici pe care îi urmăresc eu sunt:
# Reuşite P7D (past 7 days): Am bifat obiectivul în 3 din ultimele 7 zile
% Succes YTD (year-to-date): Am bifat obiectivul în 30% din cele 220 zile (1 ianuarie 2023 - azi)
% Succes PY (previous year): Am bifat obiectivul în 20% din cele 365 zile din 2022
🤗 Acceptă întreruperile
Teoria (veche)
Consecvenţă.
Acesta e secretul din spatele serialului Seinfeld.
Aşa cum explică Jerry, fiecare X pe care îl pui în calendar creează un şir de reuşite pe care îţi e din ce în ce mai greu să îl întrerupi.
Reuşita de azi îți dă dopamina (= sentiment de reușită) pe care o vei percepe ulterior ca motivație să bifezi încă o zi (= acel drive inexplicabil care pornește din interior).
Teoria (nouă)
Dar studiile recente par să susţină o perspectivă diferită.
Dacă ţintim către perfecţiune, este suficient să greşim într-o zi pentru a ne descuraja definitiv de la întreg demersul.
E mai util, deci, să acceptăm din start că viaţa este imprevizibilă şi că, oricât ne-am dori, uneori nu vom putea bifa obiectivul datorită concediului sau problemelor cotidiene.
Aşadar, setează-ţi de la început o rezervă de x zile pe lună în care poţi spune pas fără vinovăţie & fără eticheta eşecului.
Concluzia
foloseşte teoria veche (don’t break the chain) pentru motivaţie în perioada de început
foloseşte teoria nouă (emergency reserves) pentru motivaţie în perioada de mijloc
Ai ajuns la final. Dacă o idee de aici ţi-a fost utilă, te invit să forwardezi email-ul unei persoane dragi.
Ne revedem tot în august — probabil în 22, pentru că îmi doresc să testez acest ritm de publicare mai aşezat, la 2 săptămâni.
Îţi mulţumesc pentru vizită!